Noul Cod al Urbanismului paralizează șantierele din România
Intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) a provocat un blocaj major în domeniul construcțiilor la nivel național. Publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și aplicat începând cu 25 august 2026, noul act normativ își propunea să unifice legislația, abrogând legile 350/2001 și 50/1991, însă gravele erori de redactare au dus la paralizarea eliberării autorizațiilor de construire.
Arhitectul Dumitru Armășescu, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Hunedoara, trage un semnal de alarmă privind consecințele acestor erori legislative. Potrivit acestuia, contradicțiile și vidul legislativ din noua lege blochează investițiile la nivel național.
„Până nu se face o corectură legislativă, nu vor mai putea fi făcute construcții noi”, a declarat arhitectul hunedorean.
Proiecte de regenerare urbană din Deva, modificate fără consultarea specialiștilor
Pe lângă haosul legislativ național, președintele OAR Hunedoara reclamă și o practică abuzivă a autorităților locale din Deva. Întrebat dacă specialiștii au fost consultați cu privire la marile proiecte de regenerare urbană din municipiu — Centrul Civic și Piața Cetății —, Dumitru Armășescu a dezvăluit că propunerile specialiștilor au fost ignorate complet în fazele finale.
„Eu am făcut proiectele preliminare pentru centrul vechi și la Piața Cetății. Nu am fost consultat și nici nu au fost prezentate proiectele în comisia locală și județeană. Proiectele de execuție au adus modificări, nu în sensul bun, propunerilor noastre”, acuză Armășescu.
Viziunea arhitecților pentru Deva: pietonal, fluidizare și spații pentru evenimente
Viziunea inițială a specialiștilor ar fi transformat radical municipiul Deva, punând accent pe continuitate pietonală și fluidizarea traficului auto prin soluții subterane. Proiectul prevedea o zonă pietonală continuă de la Casa de Cultură până la Stadion, iar singura intersecție cu traficul auto ar fi fost la strada Iuliu Maniu, unde arhitecții au propus construirea unui pasaj subteran pentru mașini.
O a doua zonă pietonală continuă trebuia să lege direct Primăria de Prefectură, având zone clar definite pentru terase. La Cetate, arhitecții au gândit tot un traseu pietonal dedicat. Piața în sine a fost proiectată ca o platformă deschisă, cu un desen geometric spectaculos din pavimente, fără zone verzi intercalate, tocmai pentru a permite organizarea de mari manifestări populare, concerte și festivaluri.
Modificările aduse ulterior în proiectele de execuție, fără avizul comisiilor de specialitate, au alterat aceste concepte urbane. Proiectanții avertizează că oportunități majore de dezvoltare și punere în valoare a orașului au fost pierdute din cauza deciziilor administrative luate fără consultarea specialiștilor.
